Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele trigonometrie:

TRIGONOMETRÍE, trigonometrii, s. f. Ramură a matematicii care se ocupă cu studierea relațiilor metrice dintre laturile si unghiurile unui triunghi. ◊ Trigonometrie plană = trigonometrie care se ocupă cu studierea relațiilor dintre laturile și unghiurile triunghurilor plane. ◊ Trigonometrie sferică = trigonometrie care se ocupă cu studierea relațiilor dintre laturile și unghiurile triunghurilor trasate pe o sferă. – Fr. trigonométrie (< gr.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

TRIGONOMETRÍE s. f. Ramură a matematicii care se ocupă cu studierea proprietăților funcțiilor trigonometrice, a relațiilor dintre aceste funcții și a relațiilor dintre laturile și unghiurile unui triunghi. – Din fr. trigonométrie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


TRIGONOMETRÍE s.f. Ramură a matematicii care studiază relațiile metrice dintre laturile și unghiurile unui triunghi. [Gen. -iei. / cf. fr. trigonométrie < gr. trigonom – triunghi, metron – măsură].
Sursa: Dicționar de neologisme

TRIGONOMETRÍE s. f. ramură a matematicii care studiază proprietățile funcțiilor trigonometrice și relațiile dintre ele. (< fr. trigonométrie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

trigonometríe (-me-tri-) s. f., art. trigonometría, g.-d. trigonometríi, art. trigonometríei
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*trigonometríe f. (d. trigon și -metrie din geo-metrie). O parte a geometriiĭ care are de scop măsurarea triunghiurilor determinînd pin [!] ajutoru unor date suficiente, laturile și unghĭurile.
Sursa: Dicționaru limbii românești

trigonometrie f. partea geometriei care are de scop rezolvarea triunghiurilor rectilinii.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TRIGONOMETRÍE s. f. Ramură a matematicii care se ocupă cu studierea proprietăților funcțiilor trigonometrice, a relațiilor dintre aceste funcții și a relațiilor dintre laturile și unghiurile unui triunghi. – Din fr. trigonométrie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)