storcitoáre s. f. (pl. storcitori)
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine
STORCITOÁRE, storcitori, s. f. Care stoarce, care servește la stors. – Storci + suf. -tor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
storcitoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul storcitor
storcitoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul storcitor
storcitoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul storcitor
storcitoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul storcitor