PEIORATÍV, -Ă, peiorativi, -e, adj. (Despre cuvinte, expresii, afirmații etc.) Care are sens defavorabil; depreciativ, disprețuitor; (despre sensul cuvintelor, al contextelor etc.) defavorabil, depreciativ; (despre afixe) care dă un sens depreciativ cuvântului la care se atașează. [Pr.: pe-io-. – Var.: pejoratív, -ă, adj.] – Din fr. péjoratif.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PEIORATÍV, – Ă adj. (Despre cuvinte, expresii etc.) Care are , care dă un sens defavorabil; depreciativ. [Pron. pe-io-, var. pejorativ, -ă adj. / cf. fr. péjoratif, lat. peior – comparativ de la malus – rău].
Sursa: Dicționar de neologisme
PEIORATÍV, -Ă adj. (despre cuvinte, expresii, afixe etc.) defavorabil; depreciativ. (< fr. péjoratif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
peĭorativ, V. pejorativ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
peioratív adj. m., pl. peioratívi; f. peioratívă, pl. peioratíveSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită peiorativ a. care adaogă o idee nefavorabilă: sufixe peiorative (ex. critic-astru, poet-astru).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PEIORATÍV, -Ă, peiorativi, -e, adj. (Despre cuvinte, expresii, afirmații etc.) Care are sens defavorabil; depreciativ, disprețuitor; (despre sensul cuvintelor, al contextelor etc.) defavorabil, depreciativ; (despre afixe) care dă un sens depreciativ cuvântului la care se atașează. [Pr.; pe-io-. – Var. pejoratív, -ă adj.] – Din fr. péjoratif.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)