PATOGÉN, -Ă, patogeni, -e, adj. Care se referă la boală; care provoacă boli, infecții; purtător de boli. – Din fr. pathogène.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PATOGÉN, -Ă adj. (Despre microbi, agenți etc.) Care provoacă infecții. [< fr. pathogène, cf. gr. pathos – boală, gennan – a produce].
Sursa: Dicționar de neologisme
PATOGÉN, -Ă adj. referitor la boală; care provoacă boli. (< fr. pathogène)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*patogén, -ă adj. (d. vgr. páthos, boală, și -gen din oxi-gen). Med. Care produce boală: microbĭ patogenĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
patogén adj. m., pl. patogéni; f. patogénă, pl. patogéneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PATOGÉN, -Ă, patogeni, -e, adj. Care se referă la boală; care provoacă boli, infecții; purtător de boli. – Din fr. pathogène.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)