MANGEALẤC, mangealâcuri, s. n. (Reg.) Par gros care servește la ridicarea greutăților. – Tc. mancinik.Sursa: Dicționarul limbii române moderne mangealấc, mangealấcuri, s.n. (înv.) 1. batistă. 2. pârghie, pană de despicat.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme