LABORATÓR s. n. 1. local, încăpere cu aparatură specială pentru cercetări științifice, experiențe, lucrări fotografice etc. 2. (fig.) șantier de creație. (< germ. Laboratorium, fr. laboratoire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
LABORATÓR, laboratoare, s. n. Local sau încăpere prevăzută cu instalații speciale, aparate și instrumente pentru experiențe științifice și lucrări practice în domeniul științelor experimentale sau aplicate. [Var.: (înv.) laboratóriu s. n.] – Din germ. Laboratorium, fr. laboratoire.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
LABORATÓR s.n. Local înzestrat cu instalații speciale (aparate, instrumente etc.) unde se fac experiențe și lucrări de fizică, de chimie, de biologie etc. [Var. laboratoriu s.n. / cf. fr. laboratoire, germ. Laboratorium].
Sursa: Dicționar de neologisme
*laboratór n., pl. oare, și -óriŭ n. (fr. laboratoire, d. lat. labóro, -áre, a munci, a lucra). Local pentru experiențe științifice. Camera unde farmaciștiĭ, cofetariĭ și alțiĭ îșĭ prepară produsele.
Sursa: Dicționaru limbii românești
laboratór s. n., pl. laboratoáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită LABORATÓR, laboratoare, s. n. Local sau încăpere prevăzută cu instalații speciale, aparate și instrumente pentru experiențe științifice și lucrări practice în domeniul științelor experimentale sau aplicate. [Var.: (înv.) laboratóriu s. n.] – Din germ. Laboratorium, fr. laboratoire.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)