homór, s.n. – Pleavă, hoaspe (ce rămân după ce se cerne grâul): „Că ți-o lucrat săracele / Și tu numa' că le-ai dat / Ia, fruntea homorului / Pă deasupra ciurului” (Papahagi 1925: 235). – Et. nec.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
Homor n. afluent al Moldovei.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
homór, s.n. – Pleavă, hoaspe (ce rămân după ce se cerne grâul): „Că ți-o lucrat săracele / Și tu numa' că le-ai dat / Ia, fruntea homorului / Pă deasupra ciurului” (Papahagi 1925: 235). – Et. nec.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
Homor n. afluent al Moldovei.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a