ESCAPÁDĂ, escapade, s. f. Ieșire, uneori nepermisă și ascunsă, de scurtă durată, cu scopul de a petrece; aventură; petrecere organizată cu acest prilej. – Din fr. escapade.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ESCAPÁDĂ s. f. ieșire pe furiș, nepermisă, de scurtă durată, pentru distracții; aventură; petrecere organizată cu această ocazie. (< fr. escapade)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ESCAPÁDĂ s.f. Ieșire pe furiș, nepermisă, de obicei de scurtă durată, pentru distracții. ♦ Aventură. [< fr. escapade].
Sursa: Dicționar de neologisme
*escapádă f., pl. e (fr. escapade, d. it. scappata, d. scappare, a scăpa). Abatere de la datorie cu scopu de a petrece.
Sursa: Dicționaru limbii românești
escapádă s. f., g.-d. art. escapádei; pl. escapádeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită escapadă f. lipsire spre a petrece, ștrengărie.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ESCAPÁDĂ, escapade, s. f. Ieșire, uneori nepermisă și ascunsă, de scurtă durată, cu scopul de a petrece; aventură; petrecere organizată cu acest prilej. – Din fr. escapade.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)