DEȚINĂTÓR, -OÁRE, deținători, -oare, s. m. și f. Persoană care are în păstrare bunuri materiale; persoană care posedă un lucru, un titlu, un premiu, o recompensă etc. – Deține + suf. -ător.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DEȚINĂTÓR, -OÁRE s. m. f. 1. detentor1. 2. cel care deține o funcție, un titlu etc. (< deține + -/ă/tor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DEȚINĂTÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană care deține un lucru. ♦ (Fig.) Persoană care a obținut un titlu. [< deține].
Sursa: Dicționar de neologisme
deținătór s. m., pl. deținătóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită DEȚINĂTÓR, -OÁRE, deținători, -oare, s. m. și f. Persoană care are în păstrare bunuri materiale; persoană care posedă un lucru, un titlu, un premiu, o recompensă etc. – Deține + suf. -ător.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)