COTCODÁC interj. Cuvânt care imită strigătul scos de găini (după ce au ouat). – Onomatopee.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a cotcodác interj. – Imită croncănitul găinii: clo clo clo. Creație expresivă, cf. bg. kutkudĕkam (Conev 54), sb. kakodakati, slov. kokodákati (Cihac, II, 67), ceh. kodkodákati, mag. kotkodá(cso)lni, formații verbale care coincid cu der. următor. – Der. cotcodăci (var. cotcodăci, cutcudăci, cotcorogi, etc.), vb. (a scoate sunete caracteristice găina); cotcodăceală, s. f. (strigătul scos de găină).Sursa: Dicționarul etimologic român
cotcodác, interj. care imitează [!] vocea găiniĭ după ce a oŭat orĭ s´a speriat. V. cucurigu, cîr, pitpalac.
Sursa: Dicționaru limbii românești
cotcodác interj.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită cotcodac! int. ce imită cântarea găinei când vrea să oue.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
COTCODÁC interj. Cuvânt care imită strigătul scos de găini (după ce au ouat). – Onomatopee.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)