BOGASIERIÉ, bogasierii, s. f. (Înv.) 1. Ocupația, negoțul bogasierului. 2. Marfă de bogasier; p. ext. prăvălie unde își exercită profesiunea bogasierii. [Pr.: -si-e-] – Bogasier + suf. -ie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BOGASIERIÉ, bogasierii, s. f. (Înv.) 1. Ocupația, negoțul bogasierului. 2. Marfă vândută de bogasier; p. ext. prăvălie unde se vindea această marfă. [Pr.: -si-e-] – Din bogasier + suf. -ie.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
bogasieríe f. Prăvălia saŭ negoțu bogasieruluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
bogasieríe (înv.) (-si-e-) s. f., art. bogasiería, g.-d. art. bogasieríei; (mărfuri, prăvălii) pl. bogasieríi, art. bogasieríileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită bogasierie f. prăvălia bogasierului.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
BOGASIERÍE, bogasierii, s. f. (Înv.) 1. Ocupația, negoțul bogasierului. 2. Marfă de bogasier; p. ext. prăvălie unde își exercită profesia bogasierii. [Pr.: -si-e-] – Bogasier + suf. -ie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)