ATẤTA1 adv. v. atât2Sursa: Dicționarul limbii române moderne ATẤTA2 pron. nehot. 1. (Înlocuiește un nume sau o propoziție exprimând o măsură, o cantitate etc.) Cum dai măslinele...? – Atâta ! (DELAVRANCEA). ◊ Expr. Atâta-ți trebuie! = ai s-o pățești! va fi vai și amar de tine! Atâta mi-a (sau ți-a etc.) trebuit = asta așteptam (sau așteptai etc.), nu am (sau nu ai etc.) mai putut răbda. Nici atâta = și mai puțin. Atâta(-i) tot sau atâta și nimic mai mult = asta e ! cu asta am încheiat ! să nu aștepți mai mult ! Cât... atâta sau atât cât = același grad, număr, preț etc. 2. Acest singur lucru, numai acesta. [Var.: atât pron. nehot.] – Lat. eccum-tantum.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
ATẤTA3, atâția, atâtea, adj. nehot. 1. Așa de mult (sau de tare, de bine etc.). ◊ Loc. adv. De atâtea ori = așa de des; adeseori. ◊ Expr. Atâta pagubă! = nu are importanță! Ce mai atâta? = ce să mai vorbim? ◊ (Cu valoare de pron. nehot.) Am atâtea de făcut!. 2. Numai acesta. Atâta copilă ai (SADOVEANU). ◊ Expr. Atâta lucru = lucru de nimic; motiv neînsemnat. [Gen.-dat.: atâtor și (cu valoare de pron. nehot.) atâtora. – Var.: atât, atâți, adj. nehot. m.] – Lat. eccum-tantum.Sursa: Dicționarul limbii române moderne atâta adv. și a. 1. așa de mult, așa de mare: atâta bogăție; 2. prea mult: atâta rău; 3. prea puțin: atâta pagubă ! 4. atâta timp: atâta ai lipsit! [Lat. ECCU´TANTUM]. ║ n. câtime hotărîtă: toți vor pune câte atât.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
AȚÂȚÁ, ațấț, vb. I. 1. Tranz. A aprinde focul sau a-l face să ardă mai bine. 2. Tranz. și refl. (Fig.), A (se) întărâta, a (se) asmuți; a (se) excita. – Din lat. *attitiare (< titio, -onis „tăciune”).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AȚÂȚÁ, ațấț, vb. I. 1. Tranz. (Adesea fig.) A face să ardă (mai bine), a înviora focul; a aprinde. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) întărâta, a (se) înrăi; a (se) asmuți. ♦ Tranz. A desfășura o propagandă de învrăjbire între popoare, a menține o stare de încordare favorabilă dezlănțuirii unui război de agresiune. [Var.: ațițá vb. I] – Lat. *attitiare (< titio, -onis).Sursa: Dicționarul limbii române moderne ațâțá (a ~) vb., ind. prez. 3 ațấțăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
ațâțà v. 1. a sgândări tăciuni spre a aprinde focul; 2. fig. a aprinde, a deștepta (pasiunile); 3. a îndemna la ceva rău. [Lat. *ATTITIARE, din TITIO, tăciune].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
AȚÂȚÁ, ațâț, vb. I. 1. Tranz. A aprinde focul sau a-l face să ardă mai bine. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) întărâta, a (se) asmuți; a (se) excita. – Lat. *attitiare (< titio, -onis „tăciune”).Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
atâta - Pronume, Nominativ-Acuzativ, singular, masculin - pentru cuvantul atât
atâta - Pronume, Nominativ-Acuzativ, singular, feminin - pentru cuvantul atât