AUROLÁC, -Ă, aurolaci, -ce s. m. și f. (Arg.) Drogat cu aurolac. ◊ Copil sau tânăr fără adăpost, care trăiește prin canale, prin gări sau prin stațiile metroului bucureștean. – Din aurolac s. n. (produs industrial extrem de toxic, inhalat ca drog).
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
AUROLÁC I. s. n. lac pentru vopsit elemente metalice conținând solvenți cu efecte halucinogene. II. s. m. (fig.) copil fără cămin, al străzii, care se droghează cu aurolac (I). 3. (p. ext.) redus mintal. (n. com.)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
aurolac, aurolaci s. m. 1. copil vagabond 2. (tox.) consumator de substanțe chimice volatileSursa: Dicționar de argou al limbii române *aurolác1 (substanță) (a-u-) s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *aurolác2 (persoană) (a-u-) s. m., pl. auroláciSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită AUROLÁC, (1) s. n., (2) aurolaci, s. m. 1. S. n. Produs industrial de culoare aurie cu luciu metalic, folosit în pictură sau pentru lucrări de vopsitorie. 2. S. m. Persoană care inhalează eterul din aurolac (1), pentru a se droga. [Pr.: a-u-] – Aur(o) + lac.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) AUROLÁC, -Ă, aurolaci, -ce s. m. și f. (Arg.) Drogat cu aurolac. ◊ Copil sau tânăr fără adăpost, care trăiește prin canale, prin gări sau prin stațiile metroului bucureștean. – Din aurolac s. n. (produs industrial extrem de toxic, inhalat ca drog).
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
AUROLÁC I. s. n. lac pentru vopsit elemente metalice conținând solvenți cu efecte halucinogene. II. s. m. (fig.) copil fără cămin, al străzii, care se droghează cu aurolac (I). 3. (p. ext.) redus mintal. (n. com.)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
aurolac, aurolaci s. m. 1. copil vagabond 2. (tox.) consumator de substanțe chimice volatileSursa: Dicționar de argou al limbii române *aurolác1 (substanță) (a-u-) s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *aurolác2 (persoană) (a-u-) s. m., pl. auroláciSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită AUROLÁC, (1) s. n., (2) aurolaci, s. m. 1. S. n. Produs industrial de culoare aurie cu luciu metalic, folosit în pictură sau pentru lucrări de vopsitorie. 2. S. m. Persoană care inhalează eterul din aurolac (1), pentru a se droga. [Pr.: a-u-] – Aur(o) + lac.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) AUROLÁC, -Ă, aurolaci, -ce s. m. și f. (Arg.) Drogat cu aurolac. ◊ Copil sau tânăr fără adăpost, care trăiește prin canale, prin gări sau prin stațiile metroului bucureștean. – Din aurolac s. n. (produs industrial extrem de toxic, inhalat ca drog).
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
AUROLÁC I. s. n. lac pentru vopsit elemente metalice conținând solvenți cu efecte halucinogene. II. s. m. (fig.) copil fără cămin, al străzii, care se droghează cu aurolac (I). 3. (p. ext.) redus mintal. (n. com.)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
aurolac, aurolaci s. m. 1. copil vagabond 2. (tox.) consumator de substanțe chimice volatileSursa: Dicționar de argou al limbii române *aurolác1 (substanță) (a-u-) s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *aurolác2 (persoană) (a-u-) s. m., pl. auroláciSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită AUROLÁC, (1) s. n., (2) aurolaci, s. m. 1. S. n. Produs industrial de culoare aurie cu luciu metalic, folosit în pictură sau pentru lucrări de vopsitorie. 2. S. m. Persoană care inhalează eterul din aurolac (1), pentru a se droga. [Pr.: a-u-] – Aur(o) + lac.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)